Știai că, în 2018, cuvântul ”toxic” a fost desemnat cuvântul anului de către dicționarul Oxford? Acest lucru se datorează frecvenței cu care acest cuvânt este folosit, nu doar în sensul lui propriu, ci și în legătură cu oameni sau relații.
Expresii ca ”relație toxică” sau ”persoană toxică” fac parte din limbajul nostru de ceva vreme, fiind folosite pentru a descrie o relație sau o persoană care te afectează negativ, te stresează sau îți subminează încrederea în sine. Oamenii de HR ar trebui să poată recunoaște persoanele toxice încă de la interviu, însă adesea acestea trec de filtrul inverviului și, odată ajunse într-o echipă, impactul lor poate fi unul semnificativ. Din acest motiv, managerul sau team leader-ul ar trebui să intervină destul de repede pentru a limita efectele negative pe care o astfel de persoană le poate avea asupra celorlalți. Însă mai întâi trebuie să poată identifica în mod corect comportamentul toxic.
Acesta este primul tip de persoană toxică și probabil cel mai ușor de identificat. Abilitatea nativă de a manipula și de a obține informații confidențiale de la colegii săi fac ca bârfitorul să fie extrem de periculos pentru moralul oamenilor cu care interacționează. ”X a primit un bonus de…”, ”Y are salariul mai mare decât tine” fac parte din arsenalul unei astfel de persoane, care reușește să sădească resentimente în rândul angajaților, atât față de colegi, cât și față de angajator. Zâmbitor și cu o aparență prietenoasă, bârfitorul va vorbi ”pe la spate” despre oricine și despre orice, chiar și despre cei care îl consideră prieten.
Genul de persoană care se plânge încontinuu despre job, despre colegi sau despre companie este un alt tip de persoană toxică, având un impact puternic asupra moralului echipei. Din nefericire, genul acesta de persoană nu vine cu soluții la plângerile sale și, de cele mai multe ori, se plânge doar de dragul de a o face. ”Totul îmi merge prost”, ”Iar am ghinion”, ”Mie nu îmi răspunde nimeni”, ”Eu primesc cele mai grele task-uri” sunt exemple de expresii pe care persoanele de acest gen le folosesc frecvent. Lipsa de asumare (e tot timpul vina altcuiva), negativismul și atitudinea pesimistă a acestor persoane vor sfârși prin a-i afecta serios pe cei ce lucrează în apropierea lor. Deși un astfel de angajat va tinde să nu fie atât de vocal în preajma unui superior, ca manager îl poți recunoaște relativ ușor, mai ales atunci când se discută proiecte noi: el este cel care va vorbi despre motivele pentru care nu se poate duce proiectul la bun sfârșit sau pentru care proiectul nu se poate realiza în termenul stabilit.
Și acest gen de angajat face parte din categoria persoanelor toxice la locul de muncă. ”Nu e job-ul meu” sau ”Nu mi s-a explicat, nu am știut”, ”Nu mi-a mers sistemul, calculatorul, telefonul, internetul…” sunt expresii pe care le vei auzi frecvent atunci când vei verifica performanța unui astfel de angajat. Lipsiți de interes indiferent care este task-ul, acești angajați întârzie sau lipsesc frecvent și rareori își duc sarcinile la bun sfârșit.
Acestea sunt doar trei dintre cele mai comune atitudini toxice la locul de muncă, așa că intervenția rapidă a unui manager este extrem de importantă pentru moralul și integritatea echipei. Din nefericire de cele mai multe ori este foarte greu să dai afară astfel de persoane și singura soluție este să oferi feedback constant. Un plan de acțiune săptămânal și scurte sesiuni de feedback pot avea rezultate pozitive chiar și în cazul persoanelor toxice. Cu multă răbdare și insistență există posibilitatea ca anumite persoane toxice să își modifice comportamentul. Mai ales că de cele mai multe ori persoanele toxice nu realizează că au acest tip de atitudine și nici nu sunt conștiente de impactul pe care il au asupra colegilor lor. Ca măsură de siguranță, este bine ca orice interacțiune cu o persoană toxică să fie bine documentată și înregistrată în departamentul de resurse umane. Însă, dacă astfel de măsuri nu dau rezultate, există și alți pași care se pot face pentru a minimiza efectele asupra colegilor. O soluție este să separi aceste persoane de restul echipei și să le aloci task-uri individuale, pentru a minimiza interacțiunea lor cu colegii. Poți chiar cere ca aceste persoane să lucreze mai multe zile de acasă. În final, fii pregătit să iei decizia de a concedia anagajatul sau angajații toxici. În acest caz este bine să ai un plan de acțiune întocmit cu departamentul de resurse umane, dar și cu departamentul juridic pentru a evita problemele de natură legală.
Puteti afla mai multe despre politica de cookie-uri accesand acest link: