Întrebările din aceste chestionare pot acoperi o paletă largă de subiecte și oferă angajatorului informații esențiale ce îl pot ajuta să schimbe în bine percepția angajaților vis-a-vis de un subiect.

Printre cele mai comune astfel de chestionare se regăsesc:

1. Chestionarele de satisfacție (Employee Satisfaction Surveys)

Scopul acestor chestionare de satisfacție este acela de a evalua, printre altele, aspecte ca mediul de lucru, relația cu echipa de management, dinamica echipei din care fac parte angajații sau oportunitățile de dezvoltare.

2. Chestionarele de integrare/inducție (Onboarding Surveys)

Aceste chestionare evaluează primele impresii ale noilor angajați despre procesul de inducție. Scopul final este acela de a îmbunătăți etapele de recrutare și experiența noilor veniți în companie, pentru a mări gradul de retenție.

Dezavantajul unui astfel de chestionar este acela că respondenții nu au o imagine clară a companiei și, în același timp, vor vrea să facă o impresie bună, motiv pentru care feedback-ul lor va fi în general pozitiv.

3. Chestionare la plecare (Exit Surveys)

Sunt chestionare propuse spre completare angajaților ce părăsesc compania. Ele pot ajuta angajatorul să înțeleagă care sunt motivele demisiei unui angajat și dacă demisia este motivată de aspecte problematice din cadrul companiei.

Deși tendința naturală a unui angajat nemulțumit ce părăsește compania este aceea de a-și vărsa toate frustrările și antipatiile personale în răspunsurile la întrebări, acest tip de survey este unul foarte valoros pentru că, de regulă, un angajat care pleacă din organizație va fi mai degrabă sincer.

4. 360-Degrees Feedback Surveys

Acestea reprezintă în fapt un ansamblu de chestionare de evaluare a unui angajat de către colegi, manager, supervisor și, dacă este cazul, chiar de către subordonați.

Pentru ca rezultatele unui chestionar, indiferent care este tipul de evaluare dorită, să fie concludente trebuie ca acesta să țină seama de anumiți factori.

Primul și probabil cel mai important aspect, care poate impacta negativ răspunsurile unui angajat la întrebările din survey, este anonimitatea. Sau mai degrabă lipsa ei.

Chestionarele ar trebui să fie completate sub semnul anonimatului, deoarece un angajat care crede că poate fi identificat ulterior cel mai probabil se va teme de represalii și nu va oferi răspunsuri sincere, având tendința să scrie ceea ce bănuiește că angajatorul ar vrea să audă.

Frecvența cu care angajaților li se cere să completeze varii chestionare este și ea un factor care va influența calitatea răspunsurilor.

Lipsa unor astfel de chestionare este un lucru negativ atât pentru angajați - care vor crede că angajatorului nu îi pasă de părerea lor, cât și pentru angajator - care va privi compania doar dintr-o singură perspectivă, privându-se astfel de un feedback extrem de valoros ce poate contribui la dezvoltarea organizației.

Pe de altă parte nici survey-urile frecvente nu vor duce la nimic bun deoarece, cu cât vor fi mai dese, cu atât mai mult va scădea nivelul de interes al angajaților față de ele, consecință ce se va reflecta în calitatea răspunsurilor oferite.

În sfârșit, mai menționăm aici și felul în care sunt concepute întrebările. Într-un chestionar nu ar trebui să se regăsească întrebări neclare sau ambigue, iar numărul de întrebări ar trebui să fie limitat pentru ca angajaților să nu li se pară chestionarul plictisitor sau prea lung.

Avantaje

- Vei primi feedback onest vis-a-vis de condițiile de lucru, de management și de eficiența stilului de management, de stilul de comunicare, de beneficiile pe care compania le oferă, etc;

- Chestionarele generează o bază de date ce poate fi cuantificată și analizată, dându-ți posibilitatea să iei decizii informate sau să vii cu soluții la problemele reale ale angajaților;

- Sunt o oportunitate de identificare și remediere a aspectelor problematice din organizația ta;

- Contribuie la crearea unui mediu de lucru sănătos și la creșterea nivelului de implicare al angajaților. 

Dezavantaje

- În ciuda asigurării anonimatului vor exista întotdeauna persoane care nu vor răspunde sincer la întrebările din chestionare de frica unor represalii;

- Răspunsurile nu vor fi întotdeauna obiective și pot fi puternic influențate de antipatii personale sau situații conflictuale;

- Interpretarea bazată doar pe criteriul cantitativ, fără a privi și nuanțele, poate duce la concluzia greșită.

Odată implementate, survey-urile pot fi foarte benefice pentru angajator. Însă doar dacă ele sunt urmate de o acțiune clară și vizibilă din partea angajatorului.

Altfel spus, angajații care răspund la întrebările tale se așteaptă să vadă și o schimbare, iar lipsa unei reacții din partea ta va face ca următoarele chestionare să nu fie luate în serios. Mai mult, angajații companiei se vor simți demotivați.

Ca urmare chestionarele de satisfacție pot fi văzute și ca o metodă de a stabili un raport de încredere reciprocă între angajat și angajator, dar și ca un instrument de motivare și de creștere a nivelului de retenție din organizație.